În 2024, o mamă a intrat în istoria neuroștiinței. Fără să știe, a devenit primul creier feminin cartografiat în detaliu de la începutul sarcinii până la final. Scanările au surprins ceva ce părea imposibil: cu cât data nașterii se apropia, cu atât anumite porțiuni din creierul ei se micșorau.
Nu era o eroare tehnică, ci o transformare profundă, ignorată decenii la rând de comunitatea științifică. Până prin anii ’70, credeam că mintea umană e ca un cablu fix – o rețea de circuite care rămâne neschimbată după copilărie. Realitatea e cu totul alta. Sarcina declanșează o remodelare masivă.
Din 400 de regiuni cerebrale analizate, 97% au suferit modificări vizibile în timpul gestației și după naștere. „
Aproape fiecare colț al creierului se schimbă semnificativ”, explică Emily Jacobs, neurocercetătoare la Universitatea din California, Santa Barbara, care coordonează acum Proiectul Creierului Maternal (MBP). Descoperirea vine pe fondul unei neglijențe istorice.
Din 1990, doar 0,5% din studiile de neuroimagistică s-au concentrat pe sănătatea femeilor. Practic, cea mai dramatică perioadă de plasticitate neuronală din viața unui adult – maternitatea – a rămas aproape neexplorată. Cercetătorii au început atunci să scaneze sistematic mai multe mame.
Rezultatul a confirmat modelul: pierderi de volum pe scară largă, dar și schimbări în sistemul vascular cerebral și în circulația lichidului cefalorahidian. „ Sistemul cerebrovascular trece prin adaptări uluitoare”, precizează Jacobs. Sună alarmant, dar micșorarea nu e un semn de degradare.
E mai degrabă un fel de eficientizare: creierul se reconfigurează pentru a face față sarcinilor materne. Plasticitatea neuronală se manifestă la o intensitate care i-a uimit chiar și pe specialiști.
Studiul include acum 20 de participanți – mame la prima și a doua sarcină, dar și grupuri de control formate din tați și femei care nu sunt însărcinate. Fiecare este monitorizat timp de 18 luni prin RMN, analize de sânge și chestionare despre somn și dispoziție.
Volumul total al creierului scade liniar pe durata sarcinii, apoi dă semne de revenire parțială după naștere. Alterările apar constant în aceleași zone: lobii temporali superiori, cortexul prefrontal și regiunile subcorticale.
Următorul pas este construirea celei mai mari baze de date cu acces liber despre creierul matern din lume. Proiectul Global al Creierului Maternal, coordonat de UCSB împreună cu Universitatea din Pennsylvania și institutul spaniol IISGM, își propune să corecteze disparitățile de gen în cercetare.
Întrebările vitale – cum influențează aceste schimbări memoria, emoțiile sau riscul de depresie postpartum – așteaptă în sfârșit răspunsuri.
