Mormântul Kasta, dezvăluit în întregime
O fâșie de marmură antică, ascunsă timp de secole sub pământ, a ieșit la lumină în întregime abia acum.
După mai bine de zece ani de săpături și restaurări, mormântul Kasta din Amfipolis, cel mai mare monument funerar descoperit vreodată în Macedonia antică, a fost dezvăluit publicului în totalitate. Anunțul a venit pe 11 mai 2026, din partea Ministerului Culturii din Grecia.
Dimensiunile sunt copleșitoare: o circumferință de aproximativ 497 de metri și un tumul care se întinde pe peste 8 hectare.
Autoritățile au îndepărtat suporturile metalice vechi, iar imaginile publicate de minister dezvăluie pasaje căptușite cu marmură, o arhitectură elaborată și detalii sculpturale fine. Totul indică faptul că structura a fost construită pentru un membru al elitei macedonene. Dar cui?
Aceasta este întrebarea care îi frământă pe cercetători de ani buni și care, poate, va primi în sfârșit un răspuns.
Cine este înmormântat? Speculații și istorie sângeroasă
Cercetătorii bănuiesc că mormântul Kasta a fost destinat cuiva foarte apropiat de Alexandru cel Mare: mama sa, Olimpia, una dintre soții sale, ori un prieten de încredere. În spatele acestor speculații se află o istorie sângeroasă și alianțe fragile.
Orașul Amfipolis, în nordul Greciei, la aproximativ 95 de km nord-est de Salonic, este strâns legat de generalii macedoneni Nearchus, Hephaestion și Laomedon. După moartea lui Alexandru, garnizoana orașului a rămas loială mamei sale și a predat controlul doar la ordinul ei.
Aici s-a consumat și una dintre cele mai sumbre povești ale dinastiei: Cassander, unul dintre succesorii lui Alexandru, a închis-o pe soția acestuia, Roxana, și pe fiul lor, Alexandru al IV-lea, la Amfipolis, ordonând apoi uciderea lor.
Planuri de restaurare și noi descoperiri
Lucrările de restaurare nu s-au oprit însă. Echipele de pe șantier plănuiesc trei intervenții majore care vor reda monumentului forma sa originală.
Prima vizează ușa monumentală a camerei funerare: o masivă ușă dublă din marmură macedoneană care, în Antichitate, închidea accesul în camera principală. Apoi, cei doi sfinxi emblematici, care odinioară păzeau intrarea, își vor recupera capetele și aripile lipsă.
În fine, aleea perimetrală antică, cunoscută sub numele de peridromos, va fi amenajată ca traseu pietonal, scoțând la iveală straturile istorice ale sitului.
Acolo, vizitatorii vor putea vedea locul exact unde, în epoca romană, o macara a fost folosită pentru a demonta marmură din mormânt și a o refolosi în alte construcții.
Ministrul grec al culturii, Lina Mendoni, a descris descoperirea ca pe un moment unic, subliniind că abia acum, după finalizarea restaurării geometriei și dezvăluirea întregii incinte, monumentul își evidențiază cu adevărat importanța istorică.
Nu este singurul proiect legat de Alexandru cel Mare care a captat atenția în ultima vreme. La începutul anului 2026, un arheolog a reușit să localizeze un oraș întemeiat de celebrul cuceritor, dispărut secole întregi din istorie.
Așezarea se află lângă Golful Persic, în sudul Irakului, și datează tot din secolul al IV-lea î. Hr. Cu fiecare piatră dezgropată, poveștile pierdute ale unei lumi care l-a urmat pe Alexandru revin la suprafață. Iar mormântul Kasta rămâne piesa centrală a acestui puzzle fără sfârșit.
