Cercetătorii au descoperit că anumite bacterii „bune” din intestin pot modifica riscul genetic de a dezvolta tulburări de neurodezvoltare, deschizând calea unor posibile intervenții prin dietă sau …
O descoperire care leagă epigenetica, microbiomul și creierul
Foto: Articol original
Un studiu publicat în jurnalul Cell Press Blue aduce dovezi convingătoare că interacțiunea dintre programarea epigenetică de la naștere și bacteriile intestinale din primii ani de viață poate influența riscul de a dezvolta tulburarea de spectru autist (TSA) și tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD).
Cercetătorii de la Universitatea Chineză din Hong Kong au analizat date de la sute de sugari, urmărindu-i până la vârsta de trei ani, și au descoperit că anumite bacterii intestinale par să ofere un efect protector, chiar și în prezența unor markeri epigenetici asociați cu un risc crescut.
Ce este epigenetica și de ce contează la naștere
Epigenetica se referă la modificări ale ADN-ului care nu alterează secvența genetică, dar pot activa sau dezactiva genele. Cea mai comună astfel de modificare este metilarea ADN-ului. În studiu, cercetătorii au examinat modelele de metilare din sângele din cordonul ombilical a 571 de sugari.
Aceste modele reflectă influențe din timpul sarcinii, cum ar fi metoda de naștere, durata gestației, prezența fraților mai mari sau alergiile materne. „Profilul epigenetic al unui bebeluș la naștere poate influența riscul de a dezvolta tulburări de dezvoltare neurologică”, explică coautorul Hein Min Tun.
Cu alte cuvinte, epigenetica acționează ca un „comutator” care poate predispune copilul la autism sau ADHD.
Rolul microbiomului intestinal în dezvoltarea neurologică
Microbiomul intestinal – ansamblul bacteriilor, virusurilor și fungilor care trăiesc în intestin – joacă un rol crucial în maturizarea sistemului imunitar și a creierului în primii ani de viață. În acest studiu, echipa a colectat probe fecale de la 969 de sugari la vârstele de 2, 6 și 12 luni, precum și de la părinți în timpul sarcinii.
Când copiii au împlinit 3 ani, cercetătorii le-au evaluat dezvoltarea neurologică printr-un chestionar comportamental standardizat. Rezultatele au arătat că anumite bacterii, precum cele din genurile Bifidobacterium și Lactobacillus, erau asociate cu un risc mai scăzut de simptome de autism și ADHD.
„Anumite bacterii par să ofere protecție, ceea ce este interesant deoarece sugerează că ar putea exista modalități de a sprijini dezvoltarea unui copil prin dietă sau probiotice în viitor”, afirmă gastroenterologul Francis Ka Leung Chan, autorul principal al studiului.
Cum interacționează epigenetica și bacteriile intestinale
Cercetarea a relevat un adevărat „dialog” între cele două sisteme. Pe de o parte, modelele epigenetice de la naștere pot influența compoziția microbiomului intestinal în primul an de viață. Pe de altă parte, prezența anumitor bacterii „bune” poate modera efectele negative ale unor markeri epigenetici de risc.
De exemplu, sugarii care aveau un profil epigenetic asociat cu un risc crescut de TSA, dar care prezentau niveluri ridicate de bacterii protectoare, au dezvoltat mai puține simptome decât cei fără aceste bacterii.
Aceasta sugerează că intervențiile timpurii asupra microbiomului – fie prin dietă, fie prin probiotice – ar putea reduce riscul de tulburări de neurodezvoltare, chiar și la copiii cu predispoziție genetică.
Ce sunt tulburarea de spectru autist și ADHD?
Tulburarea de spectru autist (TSA) este o dizabilitate de dezvoltare a creierului caracterizată prin deficite persistente în comunicarea și interacțiunea socială, precum și prin comportamente repetitive și interese restrânse.
Simptomele devin evidente de obicei între 12 și 24 de luni și variază de la forme ușoare (sindromul Asperger) la forme severe, cu absența limbajului și dificultăți majore de învățare. ADHD este o tulburare de neurodezvoltare marcată de neatenție, hiperactivitate și impulsivitate, care interferează cu funcționarea zilnică.
Ambele afecțiuni au o componentă genetică puternică, dar factorii de mediu – inclusiv microbiomul – joacă un rol important. Potrivit CDC, unul din 59 de copii are autism, iar ADHD afectează aproximativ 8,4% dintre copii și 2,5% dintre adulți.
Implicații pentru viitor: dietă, probiotice și intervenții personalizate
Descoperirea că bacteriile intestinale pot proteja împotriva autismului și ADHD deschide perspective promițătoare pentru prevenție.
Deși studiul este observațional și nu demonstrează cauzalitate, el oferă primele indicii solide că modificarea microbiomului prin dietă (bogată în fibre, alimente fermentate) sau administrarea de probiotice specifice în primul an de viață ar putea reduce riscul.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii clinice randomizate pentru a confirma aceste efecte. În plus, identificarea markerilor epigenetici la naștere ar putea permite screeningul precoce al copiilor cu risc crescut, pentru a interveni chiar înainte de apariția simptomelor.
„Acest dialog între epigenom și microbiom este o țintă terapeutică fascinantă”, concluzionează Tun. Până atunci, un stil de viață sănătos în timpul sarcinii și alăptării, alături de o alimentație echilibrată pentru copil, rămân cele mai bune măsuri de susținere a dezvoltării neurologice.
Surse
- memorial.ro — Tulburarea de spectru autist
https://www.memorial.ro/afectiuni/autismul-sau-tulburarea-de-spectru-autist - psychiatry.org — What is ADHD?
https://www.psychiatry.org/patients-families/adhd/what-is-adhd - ro.wikipedia.org — Tulburare hiperchinetică cu deficit de atenție
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tulburare_hiperchinetică_cu_deficit_de_atenție - reginamaria.ro — Autism (tulburare de spectru autist)
https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/autism-tulburare-de-spectru-autist - cdc.gov — ADHD in Children
https://www.cdc.gov/adhd/about/index.html - en.wikipedia.org — Attention deficit hyperactivity disorder
https://en.wikipedia.org/wiki/Attention_deficit_hyperactivity_disorder
