Studii recente arată că epigenetica și microbiomul interacționează pentru a influența riscul de tulburări de neurodezvoltare, deschizând calea către intervenții dietetice și probiotice personalizate.
O descoperire care rescrie înțelegerea neurodezvoltării
Foto: sciencedaily.com
În ultimii ani, știința a început să dezvăluie conexiuni fascinante între intestin și creier, iar un nou studiu publicat în jurnalul Cell Press Blue aduce o perspectivă revoluționară: programarea biologică de la naștere, împreună cu bacteriile intestinale, poate juca un rol crucial în protejarea împotriva tulburărilor din spectrul autist (TSA) și a tulburării de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD).
Cercetătorii conduși de gastroenterologul Francis Ka Leung Chan, de la Universitatea Chineză din Hong Kong, au analizat date de la sute de sugari, descoperind că anumite bacterii „bune” pot modifica riscul genetic și epigenetic de a dezvolta aceste afecțiuni.
„Anumite bacterii par să ofere protecție, ceea ce este interesant deoarece sugerează că ar putea exista modalități de a sprijini dezvoltarea unui copil prin dietă sau probiotice în viitor”, a declarat Chan.
Această descoperire deschide uși către intervenții timpurii, bazate pe nutriție și pe modularea microbiomului, care ar putea reduce incidența autismului și ADHD-ului la nivel global.
Epigenetica și microbiomul: un dialog esențial în primii ani de viață
Primii ani de viață sunt o fereastră critică pentru dezvoltarea creierului și maturizarea sistemului imunitar.
Studiul a urmărit 571 de sugari, analizând modelele de metilare a ADN-ului (o formă de modificare epigenetică) din sângele cordonului ombilical, și a corelat aceste date cu probe de microbiom intestinal colectate de la 969 de sugari la vârstele de 2, 6 și 12 luni. De asemenea, au fost incluse probe de la părinți din timpul sarcinii.
La 36 de luni, copiii au fost evaluați neurocomportamental. Rezultatele au arătat că profilul epigenetic al unui bebeluș la naștere poate influența riscul de tulburări de neurodezvoltare, dar prezența anumitor bacterii „bune” în intestin poate interveni și modifica acest risc.
„Am descoperit că are loc un fel de dialog”, explică coautorul Hein Min Tun. Această interacțiune dinamică între epigenom și microbiom oferă o nouă înțelegere a modului în care factorii timpurii modelează sănătatea pe termen lung.
Bacteriile protectoare: Akkermansia, Bifidobacterium și altele
Un alt studiu, realizat de cercetători de la Universitatea din Florida și universități suedeze, a analizat date de la peste 16.000 de copii suedezi urmăriți timp de 20 de ani. Dintre aceștia, aproape 1.200 au dezvoltat o tulburare de neurodezvoltare.
Comparând microbiomul din scaun la vârsta de un an cu cel al copiilor sănătoși, s-a observat că cei care au dezvoltat autism sau ADHD aveau niveluri semnificativ mai scăzute de bacterii benefice precum Akkermansia, Bifidobacterium, Ruminococcus și Faecalibacterium.
Aceste bacterii sunt cunoscute pentru rolul lor în menținerea integrității barierei intestinale, reducerea inflamației și producerea de metaboliți care influențează creierul.
„Am văzut diferențe clare în flora intestinală încă din primul an de viață între cei care dezvoltă autism sau ADHD și cei care nu”, a spus Johnny Ludvigsson, coautor al studiului. Aceste descoperiri subliniază importanța colonizării timpurii cu bacterii protectoare.
Factori care influențează microbiomul sugarului: de la naștere la mediu
Foto: psychiatrist.com
Cercetătorii au identificat mai mulți factori care influențează atât epigenetica la naștere, cât și dezvoltarea microbiomului. Printre aceștia se numără metoda de naștere (cezariană vs. naturală), durata sarcinii, prezența fraților mai mari, alergiile materne și, surprinzător, tratamentul cu antibiotice în primul an de viață.
Antibioticele, în special penicilina utilizată frecvent pentru otite, pot perturba echilibrul bacterian și pot crește riscul de tulburări de neurodezvoltare. „Nu spunem că antibioticele sunt neapărat rele, dar utilizarea excesivă poate fi dăunătoare”, a avertizat Angelica Ahrens, autoarea principală a studiului suedez.
Acești factori oferă puncte de intervenție: promovarea nașterii naturale, alăptarea, evitarea antibioticelor inutile și, posibil, administrarea de probiotice specifice ar putea sprijini un microbiom sănătos.
Implicații pentru prevenție: dietă, probiotice și intervenții personalizate
Descoperirea că anumite bacterii au un efect protector deschide calea către strategii preventive inedite. În viitor, screening-ul epigenetic și al microbiomului la naștere ar putea identifica copiii cu risc crescut, iar intervențiile dietetice sau probiotice personalizate ar putea fi aplicate în primele luni de viață.
„Dacă putem înțelege ce bacterii lipsesc, am putea suplimenta cu probiotice sau prebiotice pentru a restabili echilibrul”, explică Francis Chan. Deși studiile sunt observaționale și nu demonstrează cauzalitate directă, ele oferă o bază solidă pentru cercetări viitoare. În plus, dieta mamei în sarcină și alăptarea pot influența microbiomul sugarului.
Astfel, o alimentație bogată în fibre și diversă ar putea fi o primă măsură de protecție. Aceste perspective transformă modul în care privim prevenția tulburărilor de neurodezvoltare, mutând accentul de la genetică la factori modificabili.
Direcții viitoare: de la observație la intervenție clinică
Ambele studii subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a stabili relații de cauzalitate și pentru a testa intervenții specifice.
Următorii pași includ studii clinice randomizate care să administreze probiotice (de exemplu, tulpini de Akkermansia sau Bifidobacterium) sugarilor cu risc epigenetic crescut și să urmărească dezvoltarea neurologică până la vârsta de 3-5 ani.
De asemenea, se explorează posibilitatea de a influența epigenetica prin nutriție maternă în timpul sarcinii. „Este un dialog între genetică și mediu, iar noi începem să înțelegem limbajul”, concluzionează Hein Min Tun.
Pe măsură ce știința avansează, s-ar putea ca în câțiva ani să avem la dispoziție instrumente simple și sigure pentru a reduce semnificativ incidența autismului și ADHD-ului, transformând sănătatea mintală a generațiilor viitoare.
Surse
- en.wikipedia.org — Francis Ka Leung Chan
https://en.wikipedia.org/wiki/Francis_Ka_Leung_Chan - sciencedaily.com — Scientists discover gut bacteria that may help protect against autism and ADHD
https://www.sciencedaily.com/releases/2026/06/260602021645.htm - psychiatrist.com — Paper Suggests Link Between Gut Biome and ADHD, Autism
https://www.psychiatrist.com/news/paper-suggests-link-between-gut-biome-and-adhd-autism/
