Cea mai nouă imagine NASA surprinde formarea stelelor ca niciodată până acum

Telescoapele James Webb și Chandra dezvăluie o creșă stelară în culori spectaculoase

O fereastră cosmică spre nașterea stelelor

Pe 19 martie 2026, NASA a publicat o imagine revoluționară a roiului stelar Westerlund 2, capturată prin colaborarea Telescopului Spațial James Webb (JWST) și a Observatorului de raze X Chandra.

Această imagine compozită, care îmbină date în infraroșu și raze X, dezvăluie o pepinieră stelară plină de viață, unde stelele tinere strălucesc într-un roz neon spectaculos, învăluite în nori de praf cosmic portocaliu. Pentru prima dată, astronomii pot privi direct materia primă din care se nasc stelele, într-un nivel de detaliu fără precedent.

Ce este roiul stelar Westerlund 2 și unde se află?

Westerlund 2 este un roi stelar masiv situat în regiunea Gum 29, în constelația Carina, la aproximativ 20.000 de ani-lumină de Pământ. Este o regiune haotică, cu energie ridicată, unde stelele se formează într-un ritm alert. Roiul conține sute de stele tinere, cu vârste cuprinse între 1 și 3 milioane de ani, înconjurate de nori denși de gaz și praf.

Aceste condiții îl transformă într-un laborator ideal pentru studierea proceselor de formare stelară.

Cum colaborează Webb și Chandra pentru a străpunge praful cosmic

Telescopul James Webb observă în infraroșu, ceea ce îi permite să pătrundă prin norii groși de praf care ascund stelele nou-născute. Chandra, pe de altă parte, detectează razele X emise de gazul supraîncălzit din jurul stelelor tinere și de vânturile stelare violente.

Combinând aceste două perspective, oamenii de știință pot vedea atât structura norilor moleculari, cât și activitatea energetică din interiorul lor. În imagine, datele Chandra apar în roz și mov, evidențiind emisiile de raze X, în timp ce datele Webb dezvăluie norii de praf în nuanțe de roșu, portocaliu, verde, cyan și albastru.

Procesul formării stelelor: de la nor molecular la fuziune nucleară

Stelele se nasc în nori moleculari giganți, formați în principal din hidrogen și heliu, cu urme de elemente mai grele. Sub acțiunea gravitației, regiunile mai dense ale norului încep să se contracte, formând nuclee protostelare.

Pe măsură ce materialul cade spre centru, temperatura și presiunea cresc până când, la circa 10 milioane de Kelvin, se declanșează fuziunea nucleară: atomii de hidrogen se îmbină formând heliu, eliberând energie. Acest moment marchează nașterea oficială a unei stele.

În Westerlund 2, vedem stele care tocmai au trecut de această etapă și încep să-și modeleze împrejurimile prin radiație și vânturi stelare.

Ce dezvăluie norii portocalii din imagine

În partea inferioară a noii imagini, norii de praf portocaliu-cărămiziu reprezintă materia primă din care se vor forma viitoarele stele. Acești nori sunt reci și denși, iar gravitația începe deja să-i fragmenteze în grămezi mai mici.

Observațiile în infraroșu ale lui Webb arată structuri filamentare și noduri dense, indicând locurile unde probabil se vor naște noi protostele. Studierea acestor regiuni îi ajută pe astronomi să înțeleagă cum se declanșează colapsul gravitațional și ce factori influențează eficiența formării stelare.

Importanța observațiilor multi-spectrale pentru astronomie

Colaborarea dintre Webb și Chandra demonstrează puterea observațiilor în mai multe lungimi de undă. Fiecare tip de radiație dezvăluie aspecte diferite ale aceluiași obiect cosmic: razele X scot în evidență fenomenele energetice, cum ar fi vânturile stelare și jeturile, în timp ce infraroșul pătrunde praful și dezvăluie structurile reci.

Această sinergie permite astronomilor să construiască o imagine completă a proceselor fizice implicate în formarea stelelor și a planetelor. În viitor, astfel de observații combinate vor fi esențiale pentru a studia regiuni similare din galaxia noastră și din alte galaxii.

Concluzii și perspective viitoare

Noua imagine a lui Westerlund 2 marchează un pas important în înțelegerea formării stelare. Ea oferă o privire detaliată asupra mediului din care se nasc stelele și asupra modului în care acestea influențează mediul înconjurător.

Pe măsură ce telescopul James Webb continuă să observe și alte pepiniere stelare, iar Chandra și alte observatoare de raze X le completează datele, vom putea răspunde la întrebări fundamentale despre originea stelelor, a planetelor și, în cele din urmă, a vieții însăși.