În ultimul deceniu, smartphone-urile au devenit o prelungire aproape indispensabilă a existenței cotidiene, un dispozitiv pe care miliarde de oameni îl folosesc constant, de nenumărate ori pe zi, din momentul trezirii și până la culcare.
În fața acestei prezențe covârșitoare, experții au început să analizeze impactul profund pe care aceste tehnologii îl au asupra noastră, cu un accent deosebit pe modul în care creierul nostru reacționează în absența lor, odată ce s-a obișnuit cu această interacțiune zilnică.
Un studiu recent a adus la lumină o perspectivă surprinzătoare, examinând ce se întâmplă la nivel cerebral atunci când renunțăm la telefon pentru un interval scurt, de doar trei zile.
Cercetarea, realizată de experți de la Universitatea Heidelberg și Universitatea din Köln, Germania, a implicat 25 de tineri cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani.
Aceștia au fost rugați să-și limiteze drastic utilizarea telefoanelor mobile timp de 72 de ore, permițându-și accesul la dispozitiv doar pentru apeluri strict necesare și pentru sarcini esențiale legate de muncă.
Pentru a monitoriza efectele, echipa de cercetători a folosit o abordare longitudinală, efectuând imagini prin rezonanță magnetică (RMN) și teste psihologice atât înainte, cât și după experiment. Scopul a fost de a identifica orice modificare la nivelul activității cerebrale.
„Am găsit o asociere între schimbările la nivelul activității creierului, de-a lungul timpului, și un sistem legat de dependențe”, au notat experții în raportul lor.
Unul dintre momentele cheie ale studiului a avut loc după cele 72 de ore de restricție, când participanților li s-au arătat diverse imagini în timpul scanărilor RMN. Pe lângă imagini neutre, precum flori sau bărci, au fost expuse și fotografii cu smartphone-uri, atât pornite, cât și oprite.
Aici s-a manifestat o reacție notabilă: porțiunile din creier asociate cu procesarea recompensei și a poftelor au fost activate în mod semnificativ la vederea imaginilor cu telefoane.
Această reacție s-a dovedit a fi remarcabil de similară cu semnalele observate în cazul dependenței de substanțe periculoase.
Descoperirea sugerează o ipoteză importantă: telefoanele mobile, și în special utilizarea lor compulsivă, pot genera o formă de dependență, comparabilă cu cea indusă de cafea sau alcool.
Atunci când renunțăm la telefon chiar și temporar, creierul poate percepe acest lucru ca pe o lipsă, ca pe o abstinență de la un element care a generat o dependență.
Schimbările înregistrate la nivel cerebral au fost asociate cu sistemele de dopamină și serotonină, două neurotransmițători esențiali, implicați în numeroase funcții cerebrale, inclusiv în comportamentul compulsiv, susținând și mai mult teoria dependenței de telefon, la fel cum rețelele de socializare pot da dependență.
Pe de altă parte, în cadrul testelor psihologice, nu au fost observate modificări semnificative din punct de vedere statistic la nivelul stării de spirit a participanților, în ciuda accesului limitat la telefoanele lor.
Unii dintre ei au raportat personal o stare de spirit îmbunătățită, însă această variație nu a fost suficient de pronunțată pentru a fi considerată relevantă statistic la nivelul întregului grup.
Studiul nu a aprofundat motivele exacte pentru care aceste obiceiuri produc diferențe la nivelul creierului, indicând necesitatea unor cercetări suplimentare în acest sens. Cu toate acestea, experții au emis câteva teorii preliminare.
Una dintre acestea sugerează că nu toate activitățile desfășurate pe telefon generează același nivel de dependență. De asemenea, complexitatea relației dintre utilizarea smartphone-ului și dorința de interacțiune socială este un factor cheie.
„Datele noastre nu diferențiază între utilizarea smartphone-ului și dorința unei interacțiuni sociale. În ziua de azi, aceste două procese sunt strâns legate”, au explicat experții, subliniind provocarea de a desprinde aceste aspecte într-o analiză viitoare.
