Parazitul care controlează mințile a două miliarde de oameni nu se transmite prin înțepături de țânțari, nici prin melci mâncați nefiert. Calea lui e alta, mult mai banală: pisica de apartament, blânda tovarășă de casă.
Toxoplasma gondii, un organism format dintr-o singură celulă, ajunge în corpul uman în principal prin excrementele felinei, dar și prin carnea crudă, apa contaminată sau de la mamă la făt. Odată instalat, poate produce de la dureri ușoare până la leziuni neurologice severe.
Iar partea cea mai înspăimântătoare e că nu există, în acest moment, niciun tratament care să-l elimine.
De ce toxoplasmoza merită un statut oficial
Cercetătorii care au publicat recent în revista PLOS Neglected Tropical Diseases trag un semnal de alarmă: toxoplasmoza trebuie recunoscută oficial drept „boală tropicală neglijată”.
Această etichetă ar debloca fonduri consistente pentru studii și măsuri de sănătate publică menite să combată povara enormă pe care parazitul o pune pe umerii omenirii. Povara e cu adevărat apăsătoare.
Estimările arată că aproximativ o treime din populația globului – adică în jur de două miliarde de oameni – poartă acest invadator în corp. Doar în Statele Unite, numărul celor infectați se apropie de 60 de milioane.
Justine Smith, oftalmolog la Universitatea Flinders și coautoare a cercetării, a explicat că nu există niciun vaccin disponibil pe piață împotriva toxoplasmozei. Medicamentele existente pot limita reapariția bolii, dar nu o pot vindeca.
Tocmai de aceea recunoașterea oficială ca boală tropicală neglijată e crucială, mai ales pentru țările din emisfera sudică. Acolo, populațiile sărace sunt mult mai vulnerabile la infecțiile parazitare, iar toxoplasmoza lovește disproporționat.
Cei mai vulnerabili: sugarii și familiile sărace
Un sistem imunitar sănătos ține de obicei sub control efectele cele mai grave, mai ales atunci când parazitul se cuibărește în interiorul globului ocular. Dar în scenariile pesimiste, consecințele sunt devastatoare: leziuni serioase la ochi, creier și sistem nervos.
Studiile pe termen lung sugerează că Toxoplasma gondii poate chiar modifica personalitatea – la rozătoare, la lupi și la oameni. În cazul acestora din urmă, riscul de a dezvolta schizofrenie ar putea crește.
Un studiu din 2020 a arătat că prezența parazitului perturbă capacitatea creierului de a procesa dopamina, ceea ce alterează activitățile cognitive, comportamentale și motorii. Cea mai sâcâitoare dintre căi de transmitere e cea de la mamă la copil în timpul sarcinii.
Cercetătorii descriu un cerc vicios cumplit: sugarii care supraviețuiesc infecției congenitale se confruntă toată viața cu deficiențe vizuale și neurologice. Acestea le afectează performanța școlară, șansele de angajare și participarea economică.
Costurile dizabilității, vizitele medicale repetate și veniturile pierdute împing și mai adânc în sărăcie familiile deja vulnerabile. O capcană din care e aproape imposibil să scapi.
