Un studiu publicat în martie 2024 în prestigioasa revistă „Nature Communications” aduce în prim-plan o descoperire fascinantă: planeta Marte influențează înclinația Pământului prin forța sa gravitațională, determinând astfel variații climatice semnificative și cicluri de temperatură și lumină solară la fiecare 2,4 milioane de ani.
Această relație complexă între mișcarea orbitală a lui Marte și modelele climatice terestre ar putea avea implicații semnificative asupra capacității de a prezice precipitațiile, un aspect vital în meteorologia globală.
Prin analiza acestui fenomen, cercetătorii au evaluat cum aerul mai cald, care reține umezeala, interacționează cu aerul rece pentru a produce condensarea.
Acest proces este esențial pentru formarea picăturilor de ploaie, ceea ce subliniază importanța unei înțelegeri aprofundate a modului în care Marte poate influența aceste condiții meteorologice pe Pământ.
Fiindcă Marte își schimbă poziția față de Soare, atracția gravitațională modifică înclinarea axială a Pământului, influențând astfel cantitatea de lumină solară și de temperatură care ajunge la suprafața Terrei.
Când Marte este acoperit de Soare, efectele sale gravitaționale duc la o creștere a expunerii solare și a temperaturilor, în timp ce poziția opusă determină răcirea atmosferei prin reducerea luminii solare primite.
Aceste schimbări ciclice pot pregăti terenul pentru amestecul crucial între aerul cald și cel rece, element esențial pentru formarea precipitațiilor.
Articolul intitulat „Meteorologii pot prezice cu ani înainte furtunile din Orientul Mijlociu prin observarea planetei Marte” aduce dovezi convingătoare că modificările orbitale ale lui Marte sunt strâns legate de apariția unor furtuni violente în Orientul Mijlociu.
Un exemplu notabil este furtuna din octombrie 1979, care, fiind precedată de o aliniere specifică a lui Marte în spatele Soarelui, a generat condițiile pentru una dintre cele mai devastatoare furtuni din regiune, soldată cu numeroase victime și distrugeri.
Această descoperire revoluționară în meteorologie nu doar că deschide noi perspective în înțelegerea fenomenelor climatice, dar și îmbunătățește prognozele meteorologice, permițând o anticipare mai exactă a furtunilor, mai ales în regiuni vulnerabile precum Orientul Mijlociu.
