Descoperirea de la Djarkutan dezvăluie o trepanație efectuată acum 4.000 de ani asupra unui copil de 5 ani, cea mai veche dovadă de chirurgie din regiune.
O descoperire care schimbă perspectivele asupra medicinei antice
Foto: archaeologymag.com
În inima Asiei Centrale, pe teritoriul actual al Uzbekistanului, o echipă de arheologi a făcut o descoperire care redefinește înțelegerea noastră asupra capacităților medicale ale omului preistoric.
În cadrul săpăturilor de la Djarkutan, un important sit al civilizației Oxus, a fost dezgropat mormântul a doi copii, dintre care unul, în vârstă de aproximativ 5 ani, prezintă pe craniu urmele unei trepanații – o intervenție chirurgicală în care se practică o gaură în osul cranian.
Aceasta este cea mai veche dovadă a unei astfel de operații în Asia Centrală și una dintre cele mai timpurii din întreaga Asie, datând de la sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr.
Contextul arheologic: Djarkutan și civilizația Oxus
Foto: esteri.it
Djarkutan a fost unul dintre cele mai importante centre urbane ale civilizației Oxus, cunoscută și sub numele de Complexul Arheologic Bactria-Margiana (BMAC). Această cultură a înflorit între aproximativ 2500 și 1500 î.Hr. în regiunile care astăzi aparțin Uzbekistanului, Turkmenistanului, nordului Afganistanului și estului Iranului.
Așezarea era organizată în cartiere planificate, cu clădiri mari și dovezi ale unor meșteșuguri specializate. Economia sa agricolă avansată și rețelele comerciale extinse – care legau Asia Centrală de Iran, Valea Indusului și stepele nordice – au facilitat schimbul de idei și tehnologii, inclusiv probabil cunoștințe medicale.
Craniul copilului: dovezi ale unei intervenții deliberate
Foto: archaeologymag.com
Examinarea craniului copilului de 5 ani a relevat „semne clare de trepanare craniană”, realizată cu instrumente din piatră sau os.
Marginea găurii prezintă urme de șlefuire și tăiere specifice, indicând că operația a fost efectuată în timpul vieții, iar osul nu prezintă semne de vindecare semnificativă, ceea ce sugerează că decesul a survenit la scurt timp după intervenție.
Practica trepanației era relativ răspândită în antichitate, fiind utilizată probabil pentru a trata afecțiuni precum epilepsia, migrenele severe, tulburările de comportament sau traumatismele craniene.
Cu toate acestea, aplicarea ei la un copil atât de mic este extrem de rară și ridică întrebări fundamentale despre contextul social și medical al acestei comunități.
Riscuri asumate: de ce un copil?
Faptul că o procedură atât de invazivă și periculoasă a fost efectuată asupra unui copil de doar 5 ani i-a nedumerit pe cercetători. În lipsa anesteziei moderne și a cunoștințelor de asepsie, riscul de infecție și deces era uriaș.
Decizia de a opera sugerează fie o încercare disperată de a salva viața copilului, poate în urma unui traumatism cranian sau a unei boli grave, fie o motivație rituală sau simbolică. „Granița dintre medicină și ritual era mult mai puțin clară în acea epocă decât astăzi”, subliniază cercetătorii.
Indiferent de motivație, această descoperire demonstrează existența unor „specialiști” în cadrul comunității care posedau cunoștințe anatomice și chirurgicale remarcabile.
Echipa internațională și metodologia interdisciplinară
Foto: esteri.it
Descoperirea a fost realizată în cadrul unui proiect de cercetare internațional, demarat în 2024, condus de profesorul Enrico Ascalone de la Universitatea din Salento (Italia), împreună cu profesorul Alisher Shaidullaiev de la Universitatea de Stat Termez și dr. Komil Rakhimov de la Institutul de Arheologie din Samarkand.
Proiectul adoptă o abordare strict interdisciplinară, implicând specialiști în arheobotanică, arheozoologie, antropologie fizică, paleogenetică, topografie și arheometrie.
Această colaborare complexă urmărește să ofere o imagine cuprinzătoare asupra vieții și morții la Djarkutan, iar descoperirea craniului trepanat este doar unul dintre primele rezultate spectaculoase.
Întrebări fără răspuns și perspective viitoare
Deși descoperirea este remarcabilă, ea lasă în urmă numeroase mistere. Cine erau acești „chirurgi” preistorici? Ce cunoștințe anatomice și tehnici chirurgicale stăpâneau? De ce a fost ales un copil pentru o intervenție atât de riscantă?
Analizele ulterioare, inclusiv studiile de paleogenetică și imagistica avansată, ar putea oferi indicii despre starea de sănătate a copilului și eventualele patologii care au motivat operația.
Pe măsură ce săpăturile continuă, Djarkutan promite să dezvăluie și alte secrete ale unei civilizații care, cu 4.000 de ani în urmă, a îndrăznit să practice ceea ce astăzi numim neurochirurgie.
Surse
- historia.ro — Intervenție chirurgicală craniană, descoperită la un copil din Epoca Bronzului, decedat la vârsta de
https://historia.ro/amp/sectiune/actualitate/interventie-chirurgicala-craniana-descoperita-la-2534385.html - arkeonews.net — Djarkutan discovery – Arkeonews
https://arkeonews.net/tag/djarkutan-discovery/ - archaeologymag.com — 4,000-year-old child’s skull surgery found at Djarkutan is oldest known evidence in Central Asia | A
https://archaeologymag.com/2026/06/childs-skull-surgery-found-at-djarkutan/ - esteri.it — Djarkutan, Archaeologists from the University of Salento discover the skull of a child who underwent
https://www.esteri.it/en/sala_stampa/archivionotizie/diplomazia-culturale/2026/05/djarkutan-importante-scoperta-degli-archeologi-delluniversita-del-salento/
