Pandemia de COVID-19 a schimbat profund viețile oamenilor și a lăsat urme adânci pe parcursul anului 2020. Pe de o parte, măsurile de izolare au contribuit la salvarea a aproximativ un milion de vieți doar în Statele Unite în prima jumătate a acelui an.
Pe de altă parte, efectele asupra vieții sociale și economice au fost regretabile, ducând la izolare și singurătate pentru numeroase persoane de toate vârstele.
În mod deosebit, copiii și adolescenții au fost afectați, studiile sugerând că această perioadă de izolare ar putea fi legată de o îmbătrânire precoce a creierului adolescenților.
Un studiu recent sugerează că pandemia a accelerat subțierea naturală a cortexului cerebral la adolescenți, un proces care semnalează maturarea creierului. În mod alarmant, efectul a fost mai evident la fete.
Echipa de cercetare, coordonată de Patricia Kuhl de la Institutul de Științe ale Învățării și Creierului (I-LABS) de la Universitatea Washington, a inițiat un studiu în 2018 pentru a analiza schimbările tipice ale creierului la adolescenți.
Datele colectate inițial de la 160 de copii, cu vârste cuprinse între 9 și 17 ani, au fost comparate cu datele noi colectate după pandemia de COVID-19. Structura naturală a cortexului cerebral, care se subțiază odată cu vârsta, poate indica nivelul maturității generale a creierului.
Din cauza pandemiei și a restricțiilor ce au urmat, testele suplimentare au fost amânate până în 2021. Aceste întârziere a permis cercetătorilor să analizeze impactul izolării asupra acelor copii, mulți dintre ei devenind deja adulți.
Neva Corrigan, cercetător principal în studiul I-LABS, a evidențiat faptul că izolarea cronică și stresul pe care îl provoacă pot grăbi subțierea cortexului, un fenomen asociat și cu un risc crescut de tulburări neuropsihiatrice și comportamentale, inclusiv anxietate și depresie.
Studiul a arătat o accelerare a maturizării creierului adolescenților după pandemie, cu efecte vizibile în mod deosebit la subiecții de sex feminin.
În timp ce subțierea cortexului vizual era limitată la băieți, la fete, acest proces a fost mult mai extins, afectând toate lobii și ambii emisferi cerebrali. Cercetările au indicat accelerări semnificative ale subțierii cortexului, echivalente cu 1.4 ani suplimentari la băieți și 4.2 ani la fete.
Creșterea presiunii sociale și emoționale, exacerbată de izolarea atrasă de pandemie, pare să fi afectat mai ales fetele, ale căror relații de prietenie au un rol crucial în dezvoltarea identității personale.
Aceste descoperiri ridică noi întrebări despre cum poate fi influențat procesul de îmbătrânire al creierului în contextul unor asemenea evenimente globale și ce șanse există pentru o posibilă recuperare.
Studiul subliniază fragilitatea creierului adolescenților și necesitatea unor cercetări ulterioare pentru a înțelege în profunzime diferențele de afectare între sexe și potențialele căi de vindecare.