La 7 metri sub nisipurile Egiptului, arheologii au găsit o cameră funerară goală. Numele celui care odihnea acolo a fost șters de hoții de morminte.
Dar pereții de cărămidă mai păstrează hieroglifele care l-au însoțit în călătoria spre viața de dincolo: scenele cu zeițele Isis și Nephthys, ochii lor pictați veghează acum un mister de 3.600 de ani.
Descoperirea a avut loc în necropola Muntelui lui Anubis, lângă orașul antic Abydos – un centru religios aflat la doar 10 kilometri de Nil. Cameră mortuară din calcar, săpată la adâncime, este imensă. Și este complet goală.
Jefuită cu mult timp în urmă, numele regelui pierdut a fost inscripționat pe cărămizile de la intrare, dar nu a supraviețuit distrugerii.
Specialiștii au două ipoteze: ar putea fi unul dintre faraonii Senaiib sau Paentjeni, ale căror nume apar pe monumente din zonă, dar ale căror morminte nu au fost găsite până acum. Josef Wegner, profesor de arheologie egipteană de la Universitatea din Pennsylvania, coordonează săpăturile.
El explică faptul că aceasta este a doua descoperire regală din Egipt în acest an. Mormântul datează dintr-o perioadă tulbure – A Doua Perioadă Intermediară, între 1640 și 1540 î.Hr., când Egiptul trecea de la Regatul de Mijloc la Noul Regat, epoca de aur a faraonilor.
Istoria acelor vremuri este fascinantă și încă incomplet cunoscută. Egiptul era fragmentat în patru regate rivale, printre care regatul Hyksos din Delta Nilului și Dinastia din Abydos, o serie de regi care controlau sudul țării.
Wegner spune că această perioadă ridică întrebări esențiale despre cum s-a destrămat imperiul și cum s-a reunificat ulterior – întrebări legate de schimbări sociale, politice și tehnologice.
Mormântul faraonului neidentificat face însă o conexiune arhitecturală între mormintele Regatului de Mijloc și cele ale perioadei intermediare. Construit din cărămizi de lut, are și alte încăperi mici, acoperite cu bolți înalte de 5 metri.
Se află în necropola extinsă a puternicului faraon Neferhotep I. Wegner crede că este cel mai mare și mai vechi mormânt din grupul Dinastiei din Abydos. Posibil să mai fie altele în aceeași zonă. Echipa lui a mai descoperit în 2014 mormântul unui alt rege al aceleiași dinastii, pe nume Seneb-Kay.
Acum, întrebarea care frământă arheologii rămâne: cine a fost regele a cărui identitate a fost uitată de hoți? Fiecare urmă hieroglifică, fiecare cărămidă spartă ar putea ascunde un nume care va rescrie paginile dinastiei pierdute de la Abydos.
