Pe 31 decembrie 2016, ultima oară când un ceas digital a arătat 23:59:60, puțini și-au dat seama că acea secundă în plus avea să devină o raritate.
De atunci, planeta noastră a început să se învârtă mai repede, iar oficialii responsabili cu măsurarea timpului au anunțat că nici la sfârșitul lui iunie 2026 nu va fi nevoie de o nouă ajustare.
Decizia, publicată recent de Serviciul Internațional pentru Rotația Pământului și Sisteme de Referință (IERS), confirmă o tendință care a luat pe toată lumea prin surprindere.
Ce încetinește și ce accelerează rotația Pământului?
În mod obișnuit, omenirea adăuga o secundă intercalată aproximativ o dată la 1,5 ani, pentru a corecta decalajul dintre timpul atomic ultra-precis și rotația reală a Pământului.
Ceasurile atomice – cele care măsoară durata a 9.192.631.770 de perioade ale radiației unui atom de cesiu-133 – sunt atât de exacte încât, fără sincronizare, infrastructura globală s-ar prăbuși.
Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) o spune clar: GPS-ul nu ar mai funcționa, avioanele nu ar putea ateriza în siguranță, tranzacțiile bursiere s-ar amesteca, iar rețeaua electrică ar intra în haos. Dar de ce se adăuga acea secundă?
Explicația ține de fizica simplă: Luna trage de Pământ, încetinindu-i rotația. Timp de sute de mii de ani, planeta a pierdut viteză, iar ceasurile oficiale trebuiau să „înghețe” la 23:59:60 pentru a lăsa Pământul să recupereze.
Fără această pauză, peste câteva milenii, miezul nopții ar cădea în plină zi. Numai că Pământul nu respectă întotdeauna regula. Un cutremur uriaș – magnitudine 9,0 în largul Japoniei, în 2011 – a accelerat rotația cu 1,8 microsecunde.
Masa continentală s-a deplasat cu până la 4 metri, iar meteorologii au explicat atunci că redistribuirea masei modifică momentul de inerție al planetei, forțând-o să se învârtă mai repede. Chiar și barajele uriașe pot face diferența.
Barajul celor Trei Defileuri din China, cu capacitatea sa enormă de stocare a apei, ar putea lungi ziua terestră cu aproximativ 0,06 microsecunde. În ultimii ani, însă, efectul cumulat al topirii ghețarilor și al acumulării de apă în rezervoarele din emisfera nordică a inversat tendința istorică.
În 2020, recordul pentru cea mai scurtă zi a fost spart de 28 de ori. Pământul se rotește mai rapid decât oricând de la apariția ceasurilor atomice, în anii 1960.
Către prima secundă intercalată negativă
Așa se face că de aproape 10 ani nu a mai fost nevoie să adăugăm o secundă intercalată. Discuțiile s-au îndreptat către o măsură fără precedent: o secundă intercalată negativă, care ar șterge o secundă din Timpul Universal Coordonat. Deocamdată, nu este necesară. Iar în iunie 2026, nici nu va fi.
Rămâne de văzut când dinamica maselor terestre va impune prima ajustare negativă din istorie. Până atunci, ceasurile noastre continuă să sune fără acel 23:59:60 care, acum aproape un deceniu, părea o banalitate.
