Ce se întâmplă în creier în timpul unui concert live

Un studiu recent arată că muzica live sincronizează undele cerebrale mai puternic decât înregistrările, explicând farmecul concertelor.

Misterul experienței live

Fig. 1
Foto: media.springernature.com

Deși tehnologia ne permite astăzi să ascultăm muzică în calitate excepțională acasă, nimic nu se compară cu un concert live. Fie că e vorba de un pian într-o sală de recital sau de o trupă rock pe o scenă imensă, energia și emoția transmise în timp real sunt greu de reprodus.

Cercetătorii de la Northeastern University au investigat ce se întâmplă în creier în timpul unui astfel de eveniment, iar rezultatele oferă o explicație neuroștiințifică pentru această fascinație.

Conform studiului publicat în revista Social Cognitive and Affective Neuroscience, creierul nostru „se acordează” la muzica live într-un mod mult mai profund decât la o înregistrare.

Sincronizarea undelor cerebrale cu ritmurile muzicii

Studiul, condus de profesoara Psyche Loui și doctorandul Arun Asthagiri, a folosit electroencefalografia (EEG) pentru a măsura activitatea cerebrală a 21 de participanți în timp ce ascultau atât înregistrări, cât și interpretări live ale violonistului Joshua Brown.

Rezultatele au arătat că undele cerebrale ale ascultătorilor se sincronizează cu structura muzicii printr-un fenomen numit „phase locking” – o aliniere a ritmurilor neuronale cu ritmurile muzicale. Această sincronizare a fost semnificativ mai puternică în cazul concertelor live, în special la pasaje rapide.

„Ritmurile din creier se aliniază cu ritmurile muzicii”, explică Asthagiri. „Această aliniere devine mai puternică în timpul performanțelor live, ceea ce poate explica de ce muzica live este mai captivantă și se fixează mai bine în memorie.”

Cum măsoară știința această conexiune?

Atât sunetul, cât și activitatea cerebrală pot fi descrise prin unde. Sunetul are o frecvență măsurată în hertzi (Hz) – de exemplu, nota La a unui vioară vibrează la 440 Hz. În paralel, creierul percepe tipare ritmice mult mai lente, sub 20 Hz, care corespund bătăilor muzicii.

Activitatea cerebrală, generată de descărcările electrice sincronizate ale neuronilor, este și ea măsurată în unde. Cercetătorii au comparat undele cerebrale ale participanților cu undele sonore ale muzicii, observând că, în timpul concertelor live, cele două seturi de unde rămân „blocate” împreună mai constant.

O analogie folosită de echipă este aceea a doi alergători pe o pistă: cu cât distanța dintre ei rămâne mai constantă, cu atât sincronizarea este mai puternică.

Muzica live activează mai puternic creierul emoțional

Un alt studiu, publicat recent, a folosit un setup inovator de neurofeedback cu RMN funcțional pentru a compara răspunsurile emoționale la muzica live față de cea înregistrată.

Cercetătorii au măsurat activitatea amigdalei – o regiune cheie pentru procesarea emoțiilor – în timp ce un pianist interpreta live, adaptându-și interpretarea în funcție de semnalul cerebral al ascultătorului.

Rezultatele au arătat că muzica live a generat o activitate semnificativ mai puternică și mai consistentă în amigdală și în întreaga rețea neurală a emoțiilor, comparativ cu înregistrările.

Mai mult, doar în cazul live s-a observat o cuplare dinamică între caracteristicile performanței muzicale și activitatea cerebrală a ascultătorilor, sugerând un proces de antrenare în timp real.

Rolul improvizației și al familiarității

Un al treilea studiu, desfășurat într-un cadru de concert real, a investigat efectul improvizației asupra undelor cerebrale. Participanții au ascultat piese de Bach (familiare) și Melartin (nefamiliare), interpretate fie într-o manieră standard, fie parțial improvizată.

Rezultatele EEG au arătat că puterea undelor theta – asociate cu atenția și procesarea emoțională – a fost mai mare în timpul pieselor improvizate, indiferent de familiaritate. Ascultătorii au perceput improvizațiile ca fiind mai inovatoare și au raportat emoții mai pozitive.

Acest lucru sugerează că imprevizibilitatea și creativitatea dinamică a muzicii live contribuie la o implicare cerebrală mai profundă.

Implicații și perspective viitoare

Deși cercetătorii atrag atenția că studiile au fost realizate pe grupuri mici și pe participanți cu pregătire muzicală, rezultatele deschid noi direcții pentru înțelegerea puterii muzicii live. Factori precum prezența publicului, vibrațiile fizice ale sunetului sau atmosfera sălii pot amplifica și ei efectele observate.

Pe termen lung, aceste descoperiri ar putea fi utilizate în terapii muzicale personalizate, în care muzica live ar putea fi ajustată în timp real pentru a stimula anumite zone cerebrale.

Până atunci, ele confirmă ceea ce melomanii știu deja: un concert live nu este doar o experiență auditivă, ci una care ne sincronizează creierul cu muzica într-un mod unic și profund.

Surse