De la câmpuri electromagnetice la sugestibilitate și stres, descoperă cum creierul uman poate construi senzația supranaturalului.
Introducere: O experiență comună, dar nu universală
Foto: prod.wp.cdn.aws.wfu.edu
Aproximativ unul din cinci americani susține că a văzut o fantomă, iar în România, deși nu există date oficiale, procentul ar putea fi similar. Cu toate acestea, mulți oameni nu trăiesc niciodată o experiență paranormală. Ce îi diferențiază?
Potrivit Melissei Maffeo, profesor asociat de psihologie la Wake Forest University, răspunsul se află în modul în care creierul nostru procesează informațiile. În cartea sa „Science of the Supernatural”, Maffeo explorează mecanismele neuronale și psihologice care pot transforma stimuli obișnuiți în percepții ale supranaturalului.
Ea subliniază că, deși știința nu poate dovedi sau infirma existența fantomelor, poate explica de ce unii oameni sunt mai predispuși să creadă că le-au întâlnit.
Factorul de mediu: Câmpurile electromagnetice și locurile „bântuite”
Unul dintre cei mai cunoscuți factori invocați în investigațiile paranormale este câmpul electromagnetic (EMF). Investigatorii folosesc detectoare de EMF pentru a măsura fluctuațiile, iar atunci când acestea sunt mari, se consideră că există activitate spectrală.
Cercetările arată însă că fluctuațiile EMF pot fi cauzate de surse perfect obișnuite, precum cabluri electrice, aparate sau chiar fenomene geologice. Un studiu realizat în cavitățile de pe South Street din Edinburgh a constatat că zonele cu un istoric de evenimente fantomatice prezentau o variabilitate mai mare a câmpurilor electromagnetice.
Deși nu există dovezi că oamenii pot simți conștient aceste câmpuri, ele pot influența activitatea electrică a creierului, generând senzații de prezență sau disconfort.
Sugestibilitatea și puterea așteptărilor
Un alt factor important este sugestibilitatea – tendința de a accepta sugestii și de a interpreta ambiguitățile în concordanță cu credințele preexistente. Persoanele care cred în fantome sunt mai predispuse să interpreteze un zgomot neobișnuit sau o senzație de frig ca dovadă a unei prezențe supranaturale.
În experimente, participanții care au fost informați că o clădire este bântuită au raportat mai multe experiențe paranormale decât cei care nu au primit această sugestie, chiar și atunci când condițiile erau identice. Așadar, așteptările noastre modelează percepția, iar mintea umană este expertă în a găsi modele acolo unde nu există.
Stresul, oboseala și stările alterate de conștiință
Stresul cronic, privarea de somn și epuizarea pot modifica funcționarea creierului, făcându-l mai predispus la halucinații sau senzații de prezență. De exemplu, privarea de somn afectează lobul temporal, o regiune implicată în procesarea senzațiilor și a memoriei, ceea ce poate duce la percepția unor entități inexistente.
De asemenea, stările de tranziție între veghe și somn (hipnagogice sau hipnopompice) sunt asociate frecvent cu halucinații vizuale sau auditive. Melissa Maffeo subliniază că aceste fenomene sunt perfect normale și nu indică neapărat o experiență paranormală, ci mai degrabă o funcționare atipică a creierului.
Rolul memoriei false și al sugestiei sociale
Memoria umană este maleabilă și poate fi distorsionată de sugestii externe. În cazul experiențelor paranormale, amintirile pot fi reconstruite sub influența poveștilor auzite sau a presiunii sociale. De exemplu, într-un grup care discută despre o presupusă apariție, o persoană poate adopta o amintire care nu i-a aparținut inițial.
Cercetările arată că simpla expunere la relatări ale altora poate genera amintiri false, iar acestea sunt resimțite la fel de puternic ca și cele reale. Astfel, comunitățile sau culturile care pun accent pe supranatural pot crea un teren fertil pentru astfel de experiențe.
Concluzie: O perspectivă științifică asupra supranaturalului
Deși senzația de a vedea o fantomă poate fi extrem de reală pentru cel care o trăiește, știința oferă explicații bazate pe funcționarea creierului și pe factori de mediu. Melissa Maffeo ne încurajează să fim umili în fața propriilor percepții și să recunoaștem că experiențele noastre sunt unice și subiective.
Înțelegerea acestor mecanisme nu diminuează misterul, ci ne ajută să apreciem complexitatea minții umane. Poate că, așa cum spunea Louis Pasteur, „șansa favorizează doar mintea pregătită” – iar în cazul fantomelor, mintea noastră este adesea pregătită să vadă ceea ce nu este acolo.
Surse
- loop.frontiersin.org — Melissa Maffeo
https://loop.frontiersin.org/people/3226512/overview - theconversation.com — Sursă
https://theconversation.com/is-my-brain-wired-to-never-see-a-ghost-a-psychologist-on-three-factors-that-make-a-paranormal-experience-more-likely-279812 - psychsessionspodcast.libsyn.com — Sursă
https://psychsessionspodcast.libsyn.com/e220-melissa-maffeo-classroom-innovations-academic-life-the-supernatural-and-neuroscience - monstertalk.org — Sursă
https://www.monstertalk.org/s05e29-science-of-the-supernatural-with-melissa-maffeos05e29/ - college.wfu.edu — Sursă
https://college.wfu.edu/college-news/teacher-scholar-portraits/behind-the-book-qa-with-dr-melissa-maffeo/
