Creierul începe să ia decizii sociale cu secunde înainte de orice mișcare

Un studiu inovator de la Universitatea Ebraică din Ierusalim dezvăluie semnătura neuronală care precedă interacțiunile sociale și care poate prezice comportamentul social al indivizilor.

Introducere: Cum ia creierul decizii sociale?

De ce alegem să ne apropiem de alți oameni? Deși instinctul social pare spontan, un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim sugerează că această decizie începe să se contureze în creier cu câteva secunde înainte ca orice mișcare să aibă loc.

Identificarea acestei semnături neuronale nu doar că explică motivația socială la animale, dar oferă indicii esențiale despre mecanismele care reglează sau perturbă comportamentul social uman. Studiul, condus de dr.

Lilach Avitan și realizat de doctorandul Imri Lifshitz, împreună cu alți membri ai laboratorului Avitan de la Centrul Edmond și Lily Safra pentru Științele Creierului (ELSC), a descoperit un fapt fascinant: comportamentul social este precedat de un model distinctiv de activitate care se răspândește în întregul creier.

Cercetătorii au constatat, de asemenea, că intensitatea acestui model neuronal este legată de cât de motivat social este un individ.

Urmărirea deciziilor sociale în timp real cu ajutorul peștelui zebră

Pentru a investiga modul în care creierul transformă informațiile sociale în acțiune, cercetătorii au folosit peștele zebră (Danio rerio), un organism model care permite oamenilor de știință să monitorizeze activitatea creierului la nivelul celulelor individuale.

Peștele zebră este esențial în neuroștiințe datorită creierului său translucid în stadiul larvar, care permite cartografierea activității rețelelor neuronale complexe în timp real. Echipa a creat un nou sistem experimental în care un pește observa și răspundea la un alt pește care înota în apropiere.

În timp ce se întâmpla acest lucru, cercetătorii au înregistrat în timp real activitatea din întregul creier al peștelui observator. Această configurație le-a permis să examineze evenimentele neuronale care au dus la o decizie socială și să urmărească procesul pe măsură ce se desfășura clipă de clipă.

Semnătura neuronală a deciziei sociale: o „stare de pre-decizie”

Cercetătorii au descoperit că, atunci când un pește era pe punctul de a înota spre un alt pește, schimbările în activitatea cerebrală începeau cu câteva secunde înainte de mișcarea propriu-zisă.

În loc să se bazeze pe o singură regiune cerebrală dedicată comportamentului social, procesul a implicat schimbări coordonate în mai multe părți ale creierului. Activitatea a crescut în pallium, o regiune cerebrală superioară asociată cu comportamente complexe, în timp ce activitatea a scăzut în alte zone.

Împreună, aceste schimbări au creat ceea ce cercetătorii descriu ca o „stare de pre-decizie” neuronală. Acest model la nivelul întregului creier semnaliza că o acțiune socială era pe cale să aibă loc și putea fi folosit pentru a prezice comportamentul înainte ca acesta să se producă.

Palliumul – centrul motivației sociale

Studiul a relevat, de asemenea, că intensitatea acestei semnături neuronale varia de la un individ la altul. Peștii care au prezentat un model mai puternic de activitate cerebrală înainte de acțiune erau, în general, mai sociabili, înotând mai des spre ceilalți pești.

Acest lucru sugerează că puterea semnăturii neuronale reflectă „impulsul social” al individului. Mai mult, cercetătorii au identificat palliumul ca o regiune cheie în generarea acestui impuls.

Atunci când activitatea palliumului a fost suprimată experimental, peștii au devenit mult mai puțin predispuși să se apropie de alți pești, ceea ce indică un rol central al acestei structuri în comportamentul social.

Descoperirile subliniază că palliumul, echivalentul cortexului cerebral la mamifere, este esențial pentru inițierea interacțiunilor sociale.

Implicații pentru înțelegerea comportamentului social uman

Deși studiul a fost realizat pe pești zebră, implicațiile sale se extind la oameni și la alte vertebrate, deoarece mecanismele neuronale de bază sunt conservate evolutiv.

Structuri similare palliumului există în creierul uman sub formă de cortex cerebral, iar modul în care acestea coordonează activitatea cerebrală pentru a genera comportament social poate oferi perspective valoroase asupra tulburărilor din spectrul autist, anxietății sociale sau altor afecțiuni în care motivația socială este afectată. Dr.

Avitan subliniază că această semnătură neuronală poate fi utilizată ca un biomarker pentru a evalua impulsul social și pentru a dezvolta intervenții terapeutice personalizate.

Înțelegerea modului în care creierul generează comportament social ar putea ajuta la explicarea diferențelor individuale în sociabilitate și la găsirea unor noi căi de tratament.

Concluzii și perspective viitoare

Acest studiu inovator deschide noi direcții de cercetare în neuroștiințele sociale. Capacitatea de a prezice comportamentul social înainte ca acesta să se manifeste oferă o fereastră unică asupra dinamicii neuronale care stau la baza interacțiunilor noastre zilnice.

Pe măsură ce cercetătorii continuă să exploreze modul în care aceste semnături neuronale se formează și se modifică în diferite contexte, ne putem aștepta la progrese semnificative în înțelegerea și tratarea tulburărilor sociale.

Studiul demonstrează că, înainte de a face orice mișcare, creierul nostru este deja pregătit să interacționeze cu cei din jur – o descoperire care ne schimbă fundamental perspectiva asupra modului în care luăm decizii sociale.

Surse

• cfhu.org — The Brain Predicts Social Interaction Before It Starts, New Hebrew U Study Finds – The Canadian Frie
  https://www.cfhu.org/news/the-brain-predicts-social-interaction-before-it-starts-new-hebrew-u-study-finds/