O analiză a amprentelor păstrate în lutul Armatei de Teracotă arată că la fabricarea războinicilor nu au lucrat doar bărbați adulți. Cercetătorii au găsit urme ale unor femei adulte și ale unor copii sub 15 ani, ceea ce schimbă imaginea despre cine a construit unul dintre cele mai mari proiecte ale antichității.
Ce au descoperit cercetătorii
Echipa condusă de Xiaoxi Li, arheolog la Muzeul Sitului Mausoleului Împăratului Qin Shi Huang, a analizat 79 de amprente bine păstrate pe 36 de războinici din unitatea T23 a gropii 1. Rezultatele, publicate în Journal of Cultural Heritage, estimează că aproximativ 45% dintre amprente provin de la bărbați adulți, 32,7% de la femei adulte și 22,3% de la tineri sub 15 ani.
Amprentele s-au păstrat pentru că au fost apăsate în lutul încă umed, înainte de ardere. Cele mai multe se află pe brațe, armuri și capete, adică exact zonele pe care meșterii le apucau, le netezeau sau le îmbinau.
De ce contează descoperirea
Până acum, specialiștii au presupus că armata de lut a fost realizată exclusiv de bărbați adulți. Studiul oferă prima dovadă biologică cantitativă că forța de muncă a fost diversă, incluzând femei și copii. Descoperirea nu stabilește ce sarcini a avut fiecare persoană, dar arată că la proiect au contribuit mâini diferite.
Armata de Teracotă a fost descoperită în 1974, când niște fermieri din nord-vestul Chinei săpau un puț. Figurile au fost create pentru mormântul împăratului Qin Shi Huang, primul împărat al Chinei unificate, mort în 210 î.Hr.
Metoda care a făcut diferența
Analiza tradițională a amprentelor se bazează pe distanța medie dintre crestele pielii, care variază cu vârsta și sexul. Însă amprentele femeilor adulte și ale băieților adolescenți pot fi aproape identice, iar lutul se contractă cu 2% până la 12% la uscare și ardere.
Pentru a depăși aceste limite, cercetătorii au folosit un model statistic bayesian care analizează ansamblul amprentelor, nu fiecare urmă în parte. Metoda funcționează ca un sondaj de opinie: nu știe cum a votat fiecare persoană, dar poate estima rezultatul la nivel de grup.
Limitele studiului
Amprentele nu pot identifica indivizi anume și nu dovedesc exact ce sarcini a îndeplinit fiecare muncitor. O persoană poate lăsa mai multe urme, iar alta niciuna. De asemenea, diferențele dintre populațiile moderne folosite ca referință și cea antică introduc incertitudine.
Cu toate acestea, rezultatele adaugă un strat nou poveștii unui proiect care a implicat pregătirea lutului, modelarea, asamblarea, uscarea, arderea, vopsirea și finisarea a mii de figuri.
Ce urmează
Mormântul propriu-zis al împăratului Qin Shi Huang rămâne neexplorat. Arheologii au săpat doar părți din complexul funerar, inclusiv gropile exterioare unde se află armata de teracotă. Autoritățile chineze au invocat niveluri de mercur mai mari decât se anticipa, dar și dificultăți de conservare după expunerea la aer.
Pentru cititori, concluzia este că istoria Armatei de Teracotă se rescrie treptat. Fiecare amprentă rămasă în lutul ars de acum peste 2.200 de ani completează tabloul celor care au lucrat la unul dintre cele mai ambițioase proiecte funerare din lumea antică.
