Un echipaj de astronauți care a scăpat ca prin urechile acului de la un dezastru cosmic a adus acasă, acum 53 de ani, aproape 100 de kilograme de Lună. Pe 27 aprilie 1972, capsula Apollo 16 a amerizat în siguranță, încheind o misiune care aproape că nu mai avea loc.
Cei trei membri ai echipajului – John Young, Charles Duke și Ken Mattingly – fuseseră în trecut echipa de rezervă pentru Apollo 13, misiunea care a intrat în legendă cu mesajul „Houston, we’ve had a problem here”, de multe ori reamintit greșit în cultura populară.
Acum, însă, ei scriau o altă poveste. Lansarea avusese loc pe 16 aprilie 1972, iar modulul lunar aselenizase într-una dintre cele mai înalte zone ale satelitului natural al Pământului, pe platoul Descartes.
Pe suprafața lunară, astronautul Duke și comandantul Young au operat roverul electric, un vehicul care le-a permis să exploreze un teren accidentat și să colecteze mostre de rocă și sol cântărind în total aproape 100 de kilograme.
În același timp, un satelit lansat de misiune – rămas pe orbită în jurul Lunii timp de 34 de zile – a studiat câmpurile magnetice și particulele solare, oferind date care aveau să schimbe înțelegerea științifică a vecinului nostru ceresc.
După Apollo 16, doar o singură misiune de aselenizare a mai fost lansată: Apollo 17, în decembrie 1972. Oamenii nu au mai pus piciorul pe Lună de atunci. Dar 27 aprilie nu este doar ziua întoarcerii acestui echipaj.
În aceeași zi, cu secole în urmă, s-au petrecut evenimente care au reconfigurat hărți și destine. În 1509, Papa Iulius al II-lea a excomunicat statul venețian, un act care a cutremurat echilibrul politic al Italiei.
Doisprezece ani mai târziu, pe 27 aprilie 1521, navigatorul portughez Fernando de Magellan, cel care a condus prima circumnavigație a globului, și-a găsit sfârșitul la vârsta de 41 de ani. În 1522, Bătălia de la Bicacca a adus victoria lui Carol I și a Papei Adrian al VI-lea în fața Franței.
Secolul al XVIII-lea a adus pe lume, tot într-o zi de 27 aprilie, pe Samuel Morse – inventatorul telegrafului și al alfabetului care îi poartă numele, născut în 1791 și mort pe 2 aprilie 1872.
Aproape un secol mai târziu, în 1899, se năștea Walter Lantz, creatorul ciocănitorii Woody, un personaj de desene animate care a făcut copiii să râdă generații întregi.
În 1927, tot pe 27 aprilie, se năștea Coretta King, soția lui Martin Luther King Jr., care avea să devină o voce puternică în lupta pentru drepturile civile americane. Anul 1941 a fost deosebit de încărcat pentru această dată.
La solicitarea lui Iuliu Maniu, lider al opoziției unite din România (PNȚ și PNL), a avut loc o întrevedere cu reprezentanții guvernelor englez și american. Atunci s-au stabilit mijloace de legătură și comunicare pentru cazul întreruperii relațiilor diplomatice.
Maniu a cerut garanții privind anularea dictatului de la Viena și recunoașterea frontierelor României din 1938, dar și recunoașterea opoziției unite ca reprezentant legitim al țării.
Răspunsul celor două guverne a fost evaziv, mai ales în privința frontierelor româno-sovietice și româno-bulgare dinainte de 1940. În aceeași zi, armata germană a ocupat Atena și regiunea Peloponez, schimbând cursul celui de-al Doilea Război Mondial în Balcani.
Cinci ani mai târziu, pe 27 aprilie 1946, un radar era instalat pentru prima dată pe o navă comercială, un pas discret dar esențial către siguranța maritimă modernă.
În 1978, aceeași dată marca Ziua Revoluției în Afganistan, când președintele Sardar Mohammed Daoud a fost răsturnat și asasinat de rebeli procomuniști.
În 1990, în Republica Moldova, tricolorul roșu-galben-albastru era reintrodus ca drapel de stat, un simbol al schimbărilor care zguduiau Europa de Est. Iar în 1994, pe 27 aprilie, Africa de Sud sărbătorea Ziua Libertății, după primele alegeri multirasiale din istoria țării.
O singură zi în calendar leagă, astfel, pietre lunare de telegrafe, războaie și revoluții – fiecare eveniment, o piesă dintr-un puzzle care continuă să se dezvăluie.
