Aproape o treime dintre persoanele dependente de canabis suferă și de depresie majoră. Relația nu e întâmplătoare – funcționează în ambele sensuri.
O cercetare masivă, care a sintetizat 55 de studii și date de la peste 3 milioane de oameni, tocmai a publicat cele mai clare dovezi de până acum în Journal of Psychiatric Research.
Concluzia: cei care consumă canabis în mod problematic au un risc ridicat de a dezvolta depresie, iar cei deja deprimați sunt mult mai predispuși să ajungă dependenți de canabis. Numerele sunt grăitoare. Dintre persoanele diagnosticate cu tulburare de consum de canabis, 31% au și depresie majoră.
În sens invers, 10% dintre cei cu depresie prezintă semne clare de dependență sau utilizare problematică a canabisului. În mediul clinic, cifrele sar și mai sus: peste 28% dintre pacienții tratați în clinici psihiatrice pentru depresie îndeplinesc criteriile pentru dependență de canabis.
Dar adevărata provocare abia acum apare. Medicii se confruntă cu un puzzle aproape imposibil de deslușit doar cu ochiul liber. Simptomele sevrajului provocat de canabis – anxietate, iritabilitate, tulburări de somn – sunt aproape identice cu cele ale depresiei.
Cum faci diferența între un pacient care suferă cu adevărat de o tulburare depresivă și unul care resimte doar efectele retragerii de la canabis? Răspunsul nu e simplu, dar autorii studiului propun o soluție radicală: evaluări sistematice în ambele direcții.
Orice persoană diagnosticată cu depresie ar trebui întrebată deschis despre consumul de canabis. La fel, oricine cere ajutor pentru dependență ar trebui testat pentru depresie. Identificarea timpurie a uneia dintre afecțiuni poate preveni agravarea celeilalte.
Datele arată și o altă față a problemei. 20% dintre dependenții de canabis aveau depresie chiar în momentul participării la studii, dar peste 35% trecuseră prin episoade depresive măcar o dată în viață. Diferența sugerează că mulți dintre ei trec neobservați când sunt între crize.
Există însă o limită importantă. Marea majoritate a datelor provin din America de Nord, ceea ce înseamnă că rezultatele nu se aplică automat în alte colțuri ale lumii sau în contexte culturale diferite.
Totuși, specialiștii consideră că semnalul de alarmă e destul de puternic pentru a fi auzit și în sistemele de sănătate publică din alte regiuni, mai ales acum când consumul global de canabis crește vertiginos, iar dezbaterile despre legalizare se înmulțesc.
