O enigmă arctică: cum a ajuns un obiect de bronz asiatic într-o locuință veche de 1

Descoperirea unui artefact turnat în matriță, probabil originar din Asia de Est, sugerează legături comerciale transarctice cu mult înainte de explorările europene.

Descoperirea neașteptată de la Capul Espenberg

Map Showing The Location Of Cape Espenberg In Northwestern Alaska, Along The Chukchi Sea.
Săpăturile arheologice de la Capul Espenberg, pe peninsula Seward din Alaska, au scos la lumină un obiect de bronz turnat, vechi de peste un mileniu, provenit probabil din Asia de Est.
Foto: bioscience.com.pk

În timpul săpăturilor arheologice de la Capul Espenberg, pe peninsula Seward din Alaska, o echipă de cercetători a scos la lumină un obiect care părea a fi un simplu fragment metalic.

Abia după o examinare atentă, arheologii și-au dat seama că aveau în față o piesă turnată într-o matriță – o tehnică de prelucrare a metalelor complet necunoscută în Alaska preistorică. Obiectul, vechi de peste un mileniu, provine aproape sigur din Asia de Est și reprezintă prima dovadă directă a unor contacte transarctice în epoca bronzului.

Descoperirea a fost făcută în interiorul unei locuințe semi-subterane, îngropată sub aproximativ un metru de sedimente, lângă intrare. Casa, construită de strămoșii eschimoșilor inupiați, datează de acum circa 1.000 de ani, dar artefactul pare să fie cu câteva sute de ani mai vechi.

O locuință preistorică și un artefact care nu se potrivește

Locuința de la Capul Espenberg face parte dintr-un șir de așezări construite pe crestele de plajă ale Rezervației Naționale Bering Land Bridge. Aceste case, tradiționale pentru cultura Thule-Inupiat, erau realizate dintr-un cadru de lemn de plutire și oase de balenă, acoperit cu sodă și pământ.

Săpăturile sistematice au scos la iveală numeroase artefacte specifice vieții cotidiene, dar nimic asemănător cu piesa de bronz. Aceasta măsoară aproximativ 5 cm lungime, 2,5 cm lățime și mai puțin de 2,5 cm grosime. Forma sa este compusă dintr-o bară dreptunghiulară prinsă de un inel circular rupt.

O latură este teșită, iar cealaltă ușor scobită – semne clare ale turnării într-o matriță. Jeremy Foin, doctorand la Universitatea din California, Davis, a fost cel care a observat obiectul. „Forma mi-a atras imediat atenția.

După ce am văzut că fusese clar turnat, primul meu gând a fost de neîncredere, urmat rapid de conștientizarea că găsisem ceva de o importanță potențială deosebită”, a declarat acesta.

Datarea cu radiocarbon dezvăluie o vechime surprinzătoare

Pe lângă obiectul de bronz, echipa a recuperat și o bucată mică de piele înfășurată în jurul secțiunii dreptunghiulare. Analiza cu radiocarbon a stabilit că pielea datează din jurul anului 600 d.Hr., cu câteva sute de ani înainte de construcția locuinței.

„Am fost total uimit”, a spus John Hoffecker, cercetător la Institutul de Cercetări Arctice și Alpine al Universității din Colorado.

„Obiectul pare să fie mai vechi decât casa pe care o excavam cu cel puțin câteva sute de ani.” Hoffecker a precizat că datarea se referă strict la piele și nu indică neapărat momentul turnării bronzului, dar sugerează că artefactul a circulat sau a fost păstrat generații întregi înainte de a ajunge în locuință.

Acest detaliu sporește misterul: cum a ajuns un obiect din Asia de Est, probabil turnat cu secole în urmă, să fie îngropat lângă intrarea unei case inupiate?

Originea asiatică a bronzului: primele indicii

În Alaska preistorică nu există dovezi ale producerii locale de bronz. Prin urmare, cercetătorii au căutat surse posibile în Asia de Est. Hoffecker și colegul său Owen Mason au identificat mai multe regiuni cu tradiții metalurgice vechi: China, Coreea, Manciuria și sudul Siberiei.

În special, culturile stepelor din sudul Siberiei erau cunoscute pentru turnarea bronzului în matrițe cu mii de ani în urmă. Forma obiectului – o bară cu un inel – amintește de o cataramă de curea sau de un ornament pentru hamuri de cai. „Seamănă cu o cataramă de centură”, a explicat Mason.

„Poate a fost inițial parte a unui ham sau un ornament pentru cai, iar mai târziu a fost reutilizată ca element de prindere a hainelor sau ca podoabă ceremonială.” Această ipoteză este susținută de faptul că popoarele din stepele asiatice foloseau frecvent catarame de bronz pentru harnașament, iar migrațiile și rutele comerciale ar fi putut aduce astfel de obiecte până în Arctica.

Rute comerciale peste strâmtoarea Bering: două scenarii posibile

Cum a traversat obiectul de bronz distanța uriașă dintre Asia și Alaska? Cercetătorii au propus două scenarii principale. Primul implică rețele comerciale extinse care legau popoarele indigene de pe ambele maluri ale strâmtorii Bering.

Schimburile de obiecte, materii prime și idei ar fi putut avea loc de-a lungul coastelor, prin intermediul călătoriilor cu barca sau pe gheață. Al doilea scenariu sugerează că artefactul ar fi fost adus de primii migranți inupiați care au trecut din Siberia în Alaska acum aproximativ 1.500 de ani.

Acești migranți făceau parte dintr-un val mai larg de populații care s-au răspândit în Arctica americană, aducând cu ei tehnologii și obiecte din Asia. Indiferent de traseu, descoperirea demonstrează că legăturile transarctice existau cu mult înainte de explorările rusești și europene din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea.

„Este o dovadă că lumea arctică era interconectată într-un mod pe care nu l-am apreciat pe deplin până acum”, a subliniat Hoffecker.

Implicațiile descoperirii pentru istoria migrațiilor și a schimburilor culturale

Această descoperire arheologică are implicații majore asupra înțelegerii noastre despre migrațiile preistorice și rețelele de schimb din Arctica. Ea arată că popoarele indigene din Alaska nu erau izolate, ci făceau parte dintr-o rețea mai largă ce se întindea peste strâmtoarea Bering și chiar mai departe, în Asia de Est.

Obiectul de bronz, deși modest ca dimensiuni, este o piesă dintr-un puzzle mai mare care include și alte artefacte exotice găsite în regiune, cum ar fi mărgele de sticlă sau obiecte de fier din perioade mai târzii.

Cercetările viitoare se vor concentra pe analiza compoziției metalului pentru a identifica sursa exactă a minereului și pe căutarea altor artefacte similare în siturile arctice.

De asemenea, studiul locuințelor de la Capul Espenberg, care acoperă o perioadă de peste 1.200 de ani, oferă o perspectivă unică asupra continuității culturale și a adaptării la schimbările climatice, cum ar fi Mica Eră Glaciară.

În concluzie, mica piesă de bronz este mai mult decât o simplă curiozitate: ea este o fereastră către o lume străveche de conexiuni și schimburi, care așteaptă să fie descoperită.

Surse

  • ancientexplorers.com — ALASKA: Ancient bronze artifact from East Asia unearthed at Alaska archaeology site – Ancient Explor
    https://ancientexplorers.com/alaska-ancient-bronze-artifact-from-east-asia-unearthed-at-alaska-archaeology-site/
  • sci.news — Bronze Artifact from East Asia Found in Alaska | Archaeology | Sci-News.com
    https://www.sci.news/archaeology/bronze-artifact-from-east-asia-found-in-alaska.html
  • colab.ws — 1,000 Years of House Change at Cape Espenberg, Alaska: A Case Study in Horizontal Stratigraphy
    https://colab.ws/articles/10.7183%2F0002-7316.78.3.433
  • academia.edu — 1000 Years of House Change at Cape Espenberg, Alaska: A Case Study in Horizontal Stratigraphy
    https://www.academia.edu/4631933/1000_Years_of_House_Change_at_Cape_Espenberg_Alaska_A_Case_Study_in_Horizontal_Stratigraphy
  • bioscience.com.pk — Archaeologists Excavated a 1,000-Year-Old House in Alaska and Found a Bronze Object That Shouldn’t H
    https://www.bioscience.com.pk/en/subject/earth-science/archaeologists-excavated-a-1-000-year-old-house-in-alaska-and-found-a-bronze-object-that-shouldnt-have-been-there