De ce unii oameni văd fantome, iar alții nu? Psihologii și neurologii au descoperit că anumite trăsături cognitive, emoționale și de mediu pot face creierul mai susceptibil la percepții paranormale…
Cât de frecvente sunt experiențele paranormale?

Foto: actu.epfl.ch
Aproximativ unul din cinci americani afirmă că a văzut o fantomă, iar trei sferturi cred în activități paranormale, de la abilități psihice la mediumi. În România, deși nu există date oficiale, este probabil ca cel puțin la fel de mulți oameni să fi trăit experiențe similare.
În schimb, o parte semnificativă a populației nu trece niciodată printr-o astfel de întâmplare, ceea ce sugerează că nu toți suntem la fel de predispuși să percepem fenomene inexplicabile.
Psihologii și neurologii au început să descifreze mecanismele creierului care fac ca unele persoane să fie mai vulnerabile la iluzii paranormale, iar altele să rămână complet sceptice.
Creierul nostru construiește fantome: baza neurologică a senzației de prezență
Cercetătorii de la École Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL) au demonstrat că senzația de prezență – acea senzație neliniștitoare că cineva este în spatele tău, deși nu vezi pe nimeni – poate fi indusă în laborator.
Prin stimularea electrică a joncțiunii temporo-parietale stângi, o regiune care integrează informațiile senzoriale și proprioreceptive, ei au reușit să creeze iluzia unei „fantome”.
Atunci când mișcările proprii ale participanților au fost decalate temporal față de atingerea robotizată pe spate, creierul a interpretat greșit semnalele ca aparținând unei alte persoane. Acest experiment arată că percepția paranormală poate fi o simplă eroare de procesare senzorială, nu o dovadă a existenței spiritelor.
Factori de mediu: câmpurile electromagnetice și „punctele fierbinți” ale bântuirii
Un factor des întâlnit în locațiile „bântuite” este variabilitatea câmpurilor electromagnetice (EMF). Studii efectuate în pivnițele de pe South Street din Edinburgh și la Palatul Hampton Court au arătat că zonele cu istoric de fenomene inexplicabile au fluctuații mai mari ale EMF.
Deși nu există dovezi că oamenii pot simți conștient EMF, aceste câmpuri ar putea afecta subtil funcționarea creierului, inducând stări de amețeală, dezorientare sau senzația unei prezențe.
Cu toate acestea, experimentele care au manipulat direct EMF nu au găsit o corelație clară cu experiențele paranormale, ceea ce sugerează că factorii psihologici și sugestibilitatea joacă un rol la fel de important.
Sugestibilitatea și așteptările: cum credințele modelează percepția
Persoanele care cred deja în fantome sunt mult mai predispuse să raporteze experiențe paranormale. În experimentele de laborator, participanții cu convingeri paranormale puternice au descris mai frecvent senzații de prezență, amețeli sau senzații de detașare de corp, indiferent de condițiile experimentale reale.
Acest fenomen se numește „confirmare a așteptărilor”: creierul nostru caută și interpretează informațiile într-un mod care să valideze convingerile preexistente.
De aceea, o persoană sceptică poate trece prin aceleași stimuli de mediu fără să observe nimic ieșit din comun, în timp ce un credincios va găsi cu ușurință „dovezi” ale prezenței supranaturale.
Stări fiziologice extreme: epuizarea, hipoxia și doliul
Experiențele paranormale sunt frecvent raportate în condiții de stres fiziologic extrem. Exploratorul Ernest Shackleton a scris despre senzația că era însoțit de o a patra persoană în timp ce traversa Antarctica, iar alpiniștii vorbesc despre „prezența nevăzută” la altitudini mari, unde hipoxia afectează funcționarea creierului.
De asemenea, persoanele îndoliate raportează adesea că simt prezența celui decedat – o experiență care, deși emoțională, are o bază neurologică reală. Toate aceste situații au în comun alterarea proceselor senzoriale și de integrare multisenzorială, ceea ce face ca senzația de prezență să fie mai probabilă.
Halucinațiile nu înseamnă neapărat boală mintală
Un studiu realizat pe 7.403 de persoane în Anglia a arătat că peste 4% dintre respondenții fără tulburări psihice diagnosticate au raportat halucinații vizuale sau auditive. Alte cercetări indică o prevalență de 7,3% pentru halucinațiile auditive verbale în populația generală.
Așadar, a auzi voci sau a vedea umbre nu este neapărat un semn de boală mintală, ci poate fi o manifestare normală a variabilității umane. Experiențele paranormale sunt mai frecvente decât se crede, iar înțelegerea mecanismelor lor ajută la demistificarea fenomenelor și la reducerea stigmatizării celor care le trăiesc.
Surse
- brainfacts.org — Sursă
https://www.brainfacts.org/thinking-sensing-and-behaving/thinking-and-awareness/2024/presence-hallucination-research-shows-how-our-brains-conjure-ghostly-illusions-103024 - psychologytoday.com — Sursă
https://www.psychologytoday.com/us/blog/out-of-the-ooze/202110/why-some-people-see-ghosts-but-others-never-do - theconversation.com — Sursă
https://theconversation.com/is-my-brain-wired-to-never-see-a-ghost-a-psychologist-on-three-factors-that-make-a-paranormal-experience-more-likely-279812 - nypost.com — Sursă
https://nypost.com/2026/06/01/science/3-psychological-factors-make-people-more-likely-to-see-ghosts/ - theconversation.com — Sursă
https://theconversation.com/is-my-brain-wired-to-never-see-a-ghost-a-psychologist-on-three-factors-that-make-a-paranormal-experience-more-likely-279812
